I. Echilibrul pieței și competitivitatea
În viitor, trebuie să se acorde o atenție specială volatilității prețurilor/veniturilor/profiturilor (dezechilibre ale pieței).
În acest sens:
- instrumentele actuale sunt importante, trebuie să fie menținute și consolidate dacă este necesar (dacă sunt suficient de flexibile și rapide, dacă prețurile de intervenție și cantitățile sunt adecvate)
- trebuie perfecționate instrumentele propuse (precum instrumentul de stabilizare a veniturilor din pilonul II), fiind necesară o aplicare durabilă din punct de vedere financiar a unui astfel de instrument (eventual, cofinanțare de către agricultori)
- trebuie adăugate noi instrumente (instrumente de gestionare a riscurilor – piețele contractelor la termen și cunoștințe privind utilizarea acestora – cooperativele, organizațiile inter-ramură și uniunile agricultorilor îndeplinind un rol important, alte instrumente de asigurare a veniturilor, politici fiscale). Instrumentele de gestionare a riscului reprezintă o bună alternativă la schemele de răscumpărare.
Trebuie să se acorde atenție rolului SPU în sectorul laptelui ca instrument de asigurare și să se evalueze cu atenție orice propunere de reducere/armonizare a plăților din perspectiva redistribuirii riscurilor între agricultori și țări.
“Sistemul de răscumpărare”nu este eficient (reducerea temporară în sectorul producției de lapte de către agricultorii individuali se obține de obicei prin gestionarea rației de furaje [adică reducerea concentrațiilor] și/sau perioade de repaus mamar pentru bovine).
Implementarea sistemului ar implica mai multe dificultăți la nivel tehnic: definirea condițiilor de piață care ar trebui să activeze sistemul, monitorizarea reducerii individuale a livrărilor de lapte și definiția unei compensări „echitabile” pentru agricultorii care aderă la regim, îndoieli privind capacitatea regimului de a atinge obiectivele stabilite de retragere a producției de pe piețe, dacă nu se acordă stimulente considerabile agricultorilor (de exemplu, supracompensarea pierderii veniturilor).
Pachetul privind laptele
OP-urile și organizațiile inter-ramură pot fi instrumente valoroase pentru diseminarea informației, reducerea costurilor de tranzacționare în cadrul negocierilor dintre producători și prelucrători, dezvoltarea nișelor de piață cu o valoare adăugată mai mare și sprijinirea dezvoltării dezvoltării noilor produse. Un instrument eficace pentru a permite coordonarea în lanțul de aprovizionare și pentru a răspunde schimbărilor de pe piață. UE ar trebui să folosească în continuare aceste instrumente.
Este necesară revizuirea dimensiunii minime a OP-urilor și a normelor de reglementare.
Organizațiile inter-ramură pot juca un rol în transparența prețurilor necesară pentru piața contractelor la termen.
Dezvoltarea rurală
Finanțarea adecvată a sprijinului pentru investiții
Alternative la producția de lapte: să se analizeze în ce măsură producția de lactate este cea mai potrivită activitate agricolă pentru regiunile alpine defavorizate. Activitățile agricole mai puțin intensive, precum producția (extensivă) de carne de vită sau creșterea vacilor de lapte ar putea fi mai eficiente (și mai puțin costisitoare).
II. Producția durabilă de lapte, inclusiv dimensiunea sa teritorială
O mai mare diversitate de opinii
- Trebuie identificate zonele rurale defavorizate cu o producție de lapte necompetitivă, unde șomajul va fi afectat ca urmare a încetării producției de lapte.
- Să se combine fondurile UE pentru dezvoltarea regională pentru a stimula dezvoltarea economică regională, mai degrabă decât menținerea sectoarelor (fondurile PAC destinate dezvoltării regionale ar trebui gestionate prin fondurile structurale UE).
- Să se creeze instrumente de politică UE mai specifice pentru a stimula competitivitatea producătorilor de lapte din UE (sistemul de plăți unice cu plăți de bază și plăți ecologice nu vizează acest obiectiv). Să se încurajeze proiectele de cercetare și dezvoltare din lanțul produselor lactate (producători de lapte, furnizorii și prelucrătorii acestora, consultanții și organizațiile de cercetare) vizând îmbunătățirea durabilității pe termen lung: sănătatea animală, folosirea eficientă a mijloacelor de producție, precum îngrășămintele și ierbicidele, reducerea emisiilor în sol, apă și aer, dezvoltarea de proteaginoase de înaltă calitate pentru a evita importurile de soia etc.
Este necesar atât sprijinul cuplat, cât și cel decuplat. Plățile cuplate ar putea fi necesare cel puțin temporar în regiunile în care producția de lapte este necompetitivă, dacă se dorește o îmbunătățire a dimensiunii, structurii și productivității exploatației. În mod probabil, acest lucru nu este posibil fără plățile cuplate și ajutoarele pentru investiții. Noile dispoziții privind plățile cuplate reprezintă un pas în direcția menținerii producției de lapte în zonele defavorizate.
Transformarea unei părți din plățile pentru terenuri supuse unor criterii de mediu corespunzătoare ar putea îmbunătăți situația fermelor de lapte din zonele mai puțin favorizate, în care acestea sunt deseori mai puțin intensive în ceea ce privește folosirea mijloacelor de producție („condiții de ecologizare” din noua PAC, dacă zonele de pajiște sunt mai eligibile pentru plățile directe integrale PAC decât alte culturi). Condiționalitatea, care este deja inclusă în PAC, îndeplinește la rândul ei un rol, întrucât aplicarea sa afectează poziția fermelor de lapte pe piețele locale de terenuri.
- Dezvoltarea unui instrument de politică specific pentru a evita abandonarea terenurilor agricole, împreună cu o producție animală rentabilă (să se pună accentul pe producția extensivă de lactate și producția de carne de vită, care contribuie semnificativ la bunurile publice, precum natura, peisajul și captarea carbonului). Să se evite încurajarea stabilirii unor sisteme foarte intensive fără terenuri. Stimularea folosirii șeptelului bovin în menținerea habitatelor în pericol (dacă producția de lapte de vacă nu mai este profitabilă într-o regiune, multe regiuni au oportunitatea de a trece la producția de carne de vită cu vaci de lapte sau producția de lactate cu ovine și caprine).
- Introducerea unor programe de restructurare adaptate sectorului producției de lactate în țările sau regiunile în care predomină micile exploatații și prelucrătorii din sectorul laptelui care se confruntă cu probleme de competitivitate.
- Gruparea de exploatații trebuie să fie promovată pentru a stabili unități mai mari, cu costuri de producție reduse și investiții crescute, acordând mai mult timp agricultorilor. Investițiile și dezvoltarea structurală ar trebui să fie finanțate integral de UE.
- Accesul la capital în condiții rezonabile: Uniunea Europeană ar putea crea un fond de împrumuturi pentru agricultori sau ar putea oferi garanții pentru a le permite să obțină împrumuturi prin canalele tradiționale, precum colectarea de fonduri/ajutoare temporare/împrumuturi pe termen lung pentru a atenua problemele de solvabilitate. Pentru tinerii agricultori, accesul la capital este esențial.
- Piața contractelor la termen, deoarece permite agricultorilor să își protejeze marjele pe baza situației lor individuale. Utilizarea acestui instrument necesită educație și formare.
În SUA, Programul de protecție a marjelor producătorilor de lapte (DPMPP) este propus pentru a permite producătorilor de lapte să își protejeze marjele și ar putea prezenta interes pentru agricultori. Acesta este legat de Programul de stabilizare a pieței produselor lactate (DMSP) care reduce producția de lapte dacă marjele scad sub pragurile statutare care sunt considerate a fi neatractive, deoarece reduce producția de lapte atunci când marjele sunt deja reduse. În cazul unor marje modeste, agricultorii încearcă să îmbunătățească performanța pentru sporirea lichidității.
Aceste sisteme de asigurare presupun o sarcină administrativă considerabilă. DMSP împiedică utilizarea integrală a capacității de prelucrare din sectorul laptelui și nu permite satisfacerea rapidă a cererii consumatorilor. Ambele neajunsuri ar putea avea un impact negativ asupra prețului laptelui plătit agricultorilor.
Va fi dificilă transpunerea sistemului american în UE, întrucât producția de lactate din UE este mult mai heterogenă din punctul de vedere al structurii, culturilor, condițiilor climatice și sistemelor de alimentare a animalelor. Având în vedere acest lucru, va fi dificilă stabilirea unei marje care să se aplice tuturor producătorilor de lapte din UE. În concluzie, sistemele de asigurare combinate cu sistemele de gestionare a aprovizionării ar putea părea atractive din punct de vedere teoretic. Totuși, aplicabilitatea acestora trebuie testată în practică. Pe baza raționamentului anterior, este probabil însă ca acestea să nu fie eficiente.
- Pachetul privind laptele
Eficiența deplină a măsurilor din acest pachet depinde de abilitatea agricultorilor de a utiliza aceste oportunități pentru a înființa organizații de producători solide care pot negocia condiții favorabile pentru un grup important de agricultori. În zonele în care nu există o tradiție solidă de formare și gestionare a organizațiilor de agricultori, va fi extrem de importantă diseminarea cunoștințelor, formarea și serviciile de consiliere privind crearea unor astfel de organizații, gestionarea lor eficientă și negocierea unor acorduri favorabile.
Este esențială monitorizarea pachetului privind laptele pentru a se asigura că își va atinge obiectivele. Ar putea fi necesară realizarea unor ajustări privind elementele specifice, precum cantitatea de lapte pe care o organizație o poate negocia.
Negocierea dintre prelucrători și agricultorii care le furnizează laptele este cea mai bună modalitate de echilibrare a cererii și ofertei; prin urmare, implementarea pachetului legislativ privind laptele este esențială.
Acesta le-ar putea oferi agricultorilor un anumit nivel de securitate privind vânzările de lapte.
Implementarea acestuia ar putea încuraja agricultorii să investească, dacă își pot consolida astfel poziția în cadrul lanțului și pot obține condiții mai bune pentru livrările de lapte.
- Inovație în dezvoltarea de produse
Dezvoltarea unor noi produse lactate și noi mărci pe baza naturii și peisajului
Brânzeturile DOP – fluctuații nesemnificative
- Educația și formarea privind abordarea viitoarelor provocări (precum și minimizarea impactului asupra mediului și standardele de bunăstare animală)
- Încurajarea investițiilor.
Program pentru investitorii străini pentru a investi în sectorul produselor lactate și din carne de vită în regiunile expuse riscurilor.
- Programul european de dezvoltare a sectorului produselor lactate pentru a stimula cooperarea interregională și internațională între agricultori și prelucrătorii de produse lactate (cu participarea cooperativelor).
- Prime pe hectar pentru menținerea habitatelor și a biodiversității în pajiștile din zonele defavorizate (prime pentru zonele defavorizate (al doilea pilon), primă pentru conservarea peisajului și a naturii (al doilea pilon), ajutoare suplimentare speciale (primul pilon), agricultorii ar trebui să fie încurajați să creeze organizații de producători pentru a avea o poziție mai puternică și a dezvolta inițiative în lanțul produselor lactate pentru a comercializa colectiv lapte din zonele cu habitate naturale).
- Înființarea de cooperative ale producătorilor de lapte pentru îmbunătățirea puterii de negociere, dezvoltarea de piețe și produse și reducerea riscurilor.
- Implementarea practicilor durabile în fermele de lapte (realizarea unui inventar al măsurilor care pot îmbunătăți durabilitatea la nivelul exploatației, dezvoltarea unor sisteme de sprijinire a deciziilor, sisteme de monitorizare și competențe profesionale pentru educarea și facilitarea consultanților pentru sprijinirea deciziilor privind fermele în domeniul durabilității).
Stimularea prelucrătorilor de lapte să dezvolte programe de îmbunătățire a durabilității pe baza stimulentelor de pe piață. Obiectivul acestei acțiuni este de a stimula agricultorii și prelucrătorii de lapte să își unească forțele cu organizațiile de consum, ONG-uri, comercianți cu amănuntul și pentru a depune eforturi comune pentru sisteme agricole și produse lactate mai durabile, inclusiv prime acordate producătorilor de lapte care respectă standarde mai stricte.
- Limitarea impactului asupra mediului printr-o creștere a producției de lapte în aceste zone – inițiative care sprijină producția de biogaz pe baza bălegarului lichid ar putea fi, de asemenea, o cale de îmbunătățire a utilizării nutrienților.
Sprijin pentru mărci, precum DOP sau IGP pentru susținerea încercărilor de creare a unor valori durabile. Dacă crește cererea de lapte organic, orientarea sprijinului către producția de lapte organic și dezvoltarea de produse organice poate fi eficientă în zonele mai puțin favorizate și poate favoriza o valoare adăugată pe termen lung.
- Reînnoirea generațiilor: UE ar putea facilita schimbarea proprietarilor în afara familiei prin stabilirea unui fond din care să acorde împrumuturi tinerilor agricultori în condiții favorabile. Prin stabilirea unor regimuri de încetare a activității, UE ar putea motiva generația mai în vârstă să renunțe la agricultură și să cedeze exploatația tinerilor agricultori. Astfel, UE ar putea permite dezvoltarea structurală, care este importantă pentru continuarea producției de lactate. Programul actual de dezvoltare rurală conține astfel de inițiative; totuși, având în vedere structura actuală și măsura în care acestea funcționează sau sunt aplicate în statele membre, inițiativele par a fi insuficiente pentru a asigura dezvoltarea unui sector al lactatelor viabil și prosper pe termen lung. O explicație posibilă ar fi că aceste initțiative necesită cofinanțare de la statele membre, și, prin urmare, ar trebui luată în considerare posibilitatea ca UE să finanțeze aceste inițiative.
Despre autor